Skip links

Fenomenul de mobbing la locul de muncă: strategii de prevenire și combatere

Mobbingul la locul de muncă reprezintă un fenomen de intimidare și hărțuire care afectează tot mai mulți angajați în mediul profesional. Această formă de comportament abuziv nu doar încalcă drepturile individuale ale angajaților, ci poate afecta și performanța generală a unei organizații. În acest context, este esențial să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii mobbingului pentru a crea un mediu de muncă sănătos și productiv.

Ce reprezintă fenomenul de mobbing la locul de muncă?

 

Mobbingul la locul de muncă se referă la comportamente repetate, negative și intenționate, cum ar fi hărțuirea, intimidarea, izolarea sau denigrarea, îndreptate împotriva unui angajat în mod deliberat. Această formă de comportament poate apărea sub diverse forme, inclusiv verbale, non-verbale și chiar cyber-hărțuire în era digitală.

Concret, sindromul de mobbing se manifestă la nivelul agresorului prin: atacuri verbale, îngrădirea mijloacelor de comunicare și perturbarea comunicării; atacurile asupra relațiilor sociale, imaginii în societate, calității profesionale a victimei; afronturi și atacuri verbale și fizice; critici susținute; discreditare profesională; calomniere, zvonuri, ridiculizare; teroare psihică la locul de muncă; intenția de a provoca suferință în cadrul unei situații relaționale; teroare în gândire (predomină gândurile legate de experiența traumatizantă și supărările suferite).

 

Victima acestor comportamente se poate confrunta cu tulburări de natură psihică și psihosomatică (depresie, burnout, agresivitate, frică, irascibilitate, lipsa de chef, nesiguranță, insomnie, cefalee, tulburări de concentrare, tulburări gastrointestinale, dureri de spate sau cervical) și risc suicidal ridicat.

Drepturile legale ale angajatului care este victima mobbing-ului

 

Legislaţia României prevede dispoziții specifice care fac referire la mobbing, hărțuirea la locul de muncă fiind interzisă de Legea nr. 167 din 7 august 2020. Cei care încalcă legea pot primi amenzi de până la 15.000 de lei și pot fi cercetați penal.

În ceea ce privește abuzul la locul de muncă, pot fi de ajutor și alte legi care vizează discriminarea sau încălcarea egalității de șanse. Spre exemplu, O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei si bărbaţi). De asemenea, începând cu anul 2007, este stipulat în Codul muncii art. 253, conform căruia se pot solicita daune morale în litigiile de muncă.

Pentru a beneficia de aceste drepturi, victima trebuie să meargă către instanțele de judecată și să aducă probe care să dovedească hărțuirea la locul de muncă. Conversațiile, martorii, documentele, recomandările medicale – toate pot constitui dovezi atunci când vorbim despre mobbing-ul la locul de muncă.

Prevenirea și combaterea mobbingului

Pentru că întotdeauna este mai bine să previi decât să tratezi, același lucru se aplică și în cazul mobbing-ului la locul de muncă.

În vederea prevenirii fenomenului de mobbing la locul de muncă, angajatorul ar trebui să implementeze o serie de măsuri și proceduri clare, printre care:

  • adoptarea unei politici de toleranță zero la orice fel de abuz la locul de muncă, precum și proceduri bine definite pentru raportarea și gestionarea cazurilor de mobbing;
  • facilitarea participării la cursuri de sensibilizare și formare pentru a-i informa cu privire la semnele de mobbing și pentru a încuraja o cultură de respect și înțelegere reciprocă;
  • construirea unui mediu de lucru sănătos, care adoptă promovarea unor politici pro-angajați, cum ar fi: acordarea unor zile suplimentare de concediu pentru sănătate mintală sau așa-numitul concediu de burnout, respectarea zilelor de concediu de odihnă și concediu medical, oferirea unor beneficii de sănătate și wellbeing;
  • adoptarea unor protocoale clare pentru a gestiona bullying-ul și mobbing-ul la locul de muncă;
  • promovarea proiectelor bazate pe cooperare;
  • respectarea confidențialității;
  • punerea în aplicare a unei medieri imparțiale în ceea ce privește gestionarea unui eventual conflict și în ceea ce le privește pe acele părți aflate în conflict

În ceea ce privește combaterea mobbingului, se recomandă implementarea unor investigații eficiente ale cazurilor raportate; furnizarea de sprijin psihologic și resurse pentru victimele de mobbing, inclusiv consiliere și acces la grupuri de susținere; impunerea de sancțiuni clare împotriva autorilor de mobbing și promovarea educației continue cu privire la comportamentele inacceptabile și, nu în ultimul rând, implementarea de schimbări în cadrul organizației, cum ar fi ajustarea structurii echipei sau modificarea culturii organizaționale.

Ignorarea sau minimalizarea situațiilor dificile din mediul profesional nu le face să dispară. Este important să vorbim despre traumă, atacuri de panică, depresie. Să nu mai evităm acești  termeni.

Prevenirea și combaterea mobbingului la locul de muncă reprezintă o responsabilitate comună a angajaților și a angajatorilor. Prin adoptarea unor politici clare, oferirea de resurse și sprijin pentru victime, precum și educarea continuă a personalului, organizațiile pot crea un mediu de muncă pozitiv și sănătos, în care fiecare angajat să se simtă respectat și valorizat. Astfel, se poate contribui la o productivitate crescută și la bunăstarea generală a organizației.

Proiectul „IMPACT – Inserția și Mobilitatea Profesională prin Acțiuni de Calitate dedicate Tinerilor”, Cod SMIS: 150659. cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 1: Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” Obiectiv tematic 8; Prioritatea  de  investiție 8.ii; Apel de proiecte: POCU/908/1/3/ Operațiune compozită OS. 1.1, 1.2.

Mai multe informații legate de proiectul IMPACT găsiți pe www.impact-brahma.ro