Skip links

Tinerii NEETs în România: Provocări și oportunități în căutarea identității și integrării sociale

În ultimii ani, un nou fenomen social a captat atenția opiniei publice din România – creșterea numărului de tineri NEETs (*Not in Education, Employment, or Training). Acești tineri, adesea marginalizați și privați de o direcție clară în viață, se confruntă cu numeroase provocări în ceea ce privește integrarea lor socială și profesională. Acest articol realizat în cadrului proiectului IMPACT își propune să exploreze cauzele situației descrise mai sus, impactul asupra individului și societății, precum și posibilele soluții și oportunități pentru tinerii NEETs.

Cine sunt tinerii NEETs?

„Tânărul NEET” este definit ca persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Conceptul a fost folosit la scară largă ca indicator pentru politicile orientate către tineret cu privire la ocupare, educație, formare și, de asemenea, incluziune socială în toate statele membre ale UE, începând cu 2010.

Cauzele creșterii numărului de tineri NEETs

Există numeroși factori care contribuie la creșterea numărului de tineri NEETs în România, printre acestea se numără: sistemul educațional (insuficiența orientării școlare și profesionale în școli, precum și lipsa relevanței și adaptabilității programei școlare la cerințele pieței muncii), probleme sociale și economice (sărăcie și lipsa resurselor financiare, dezintegrarea familială și lipsa suportului emoțional), climatul economic (lipsa oportunităților de angajare, în special pentru cei fără calificări specifice, flexibilitatea precară a pieței muncii).

Impactul fenomenului asupra individului și societății

Este ușor de observat și anticipat că tinerii NEETs dezvoltă o stimă de sine scăzută. Aceștia au tendința să se izoleze social, se confruntă cu probleme de sănătate mentală și, nu în ultimul rând, riscă să rămână într-un cerc vicios al șomajului și stagnării personale.

Evident că și la nivel de societate există un impact cu efecte majore, precum: pierderea potențialului de contribuție la economie, creșterea riscului de excluziune socială și sărăcie pe termen lung, presiune asupra sistemelor sociale și de asistență.

Soluții și oportunități

Orice schimbare începe cu educația, prin urmare se impune o reforma educațională, mai exact, dezvoltarea de programe de orientare școlară și profesională, precum și actualizarea curriculelor pentru a se potrivi cerințelor pieței muncii. De asemenea, în ajutor ar fi crearea unor centre de consiliere și suport pentru rezolvarea problemelor personale.

Situația tinerilor NEETs din România reprezintă o provocare complexă care necesită abordări integrate din partea educației, sectorului social și al mediului de afaceri. Un demers de bună practică este însuși proiectul IMPACT, prin intermediul căruia Asociația Brahma oferă tinerilor NEETs din regiunea Sud-Est perspective mai bune pentru viitorul lor (prin acces gratuit la informații relevante din domeniul ocupațional, cursuri de calificare în diverse meserii, mediere pe piața muncii și acompaniament, etc.), contribuind astfel la construirea unei societăți mai echitabile și incluzive.

Proiectul „IMPACT – Inserția și Mobilitatea Profesională prin Acțiuni de Calitate dedicate Tinerilor”, Cod SMIS: 150659. cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 1: Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” Obiectiv tematic 8; Prioritatea  de  investiție 8.ii; Apel de proiecte: POCU/908/1/3/ Operațiune compozită OS. 1.1, 1.2.

Mai multe informații legate de proiectul IMPACT găsiți pe www.impact-brahma.ro